English versionEN
09.03.2016 23:06 TOATE ŞTIRILE

Comisia Europeană - România în TOPUL sărăciei și inegalității

Comisia Europeană - România în TOPUL sărăciei și inegalității

Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea a recunoscut ieri, 9 martie, că forța de muncă din România este mai prost plătită decât în țările din jur și că inegalitatea din România este cea mai mare din Uniunea Europeană. Între primii 20% și ultimii 20% (în funcție de venituri — n.r.), raportul este de 7,2 la 1, în timp ce media europeană este de 5 la 1. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de prezentare a Raportului de țară pentru România elaborat de Comisia Europeană. (sursa)

În același timp, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote a declarat ieri că modelul de creştere economică din România nu lucrează în interesul cetăţeanului, competitivitatea economică este obţinută prin salarii mici, nu prin calitate, iar încadrarea deficitului bugetar în ţinta stabilită s-a realizat prin sacrificarea investiţiilor.

Dacă reprezentantul BNR spune că doar prin măsuri structurale se poate ajunge la creșterea PIB potențial de la 2,8% — 3% în prezent, spre 4,5% — 5%, Angela Filote crede că România are nevoie de relansarea investiţiilor, pentru a rezolva aceste probleme. În orice caz rezultatele raportului Comisiei Europene sunt clare – România se găsește în topul sărăciei iar cetățeanul este direct afectat de acest lucru.

Date despre sărăcia din România și câteva explicații pe marginea fenomenului se găsesc și în raportul sociologului și antropologului Ștefan Guga în noul raport al Asociaţia pentru Dialog, Ocupare şi Migraţie CONECT - Munca atipică în România de la izbucnirea crizei. O perspectivă de ansamblu.

Începând cu 2011 a crescut proporția persoanelor ocupate aflate în risc de sărăcie, un indicator direct al precarității veniturilor. Chiar dacă riscul de sărăcie a crescut și în rândul salariaților (de la 4,9% în 2009 la 6,3% în 2014), diferența majoră dintre salariați și restul populației ocupate (în 2014, 6,3% pentru salariați, respectiv 56,7% pentru restul populației ocupate) arată nivelul mult mai ridicat de precaritate a formelor de ocupare care nu au la bază un contract de muncă.

Pe lângă asta - dacă în 2007 75,5% din gospodăriile în care capul de gospodărie era salariat făceau față cu dificultate cheltuielilor curente, în 2014 proporția acestora era de 79,9%, mai mare decât a anului 2009, când criza deja își făcea simțite efectele; totul în ciuda anilor de creștere economică începând cu 2012 și în ciuda promisiunilor insistente de îmbunătățire generalizată a situației ca urmare a măsurilor de austeritate și a modificărilor aduse legislației muncii.