English versionEN
Dialogul social la nivel național

Dialogul social la nivel național

Confederațiile sindicale reprezentative la nivel national sunt:

Confederațiile sindicale reprezentative la nivel national, la data de 15 august 2015, erau:

  • Blocul Naţional Sindical         www.bns.ro
  • Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”        www.cartel-alfa.ro
  • Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia              www.cnslr-fratia.ro 
  • Confederaţia Sindicatelor Democratice din România
  • Confederaţia Sindicală Naţională “Meridian”            www.csnmeridian.ro

 

Confederațiile patronale reprezentative la nivel national sunt:

Confederațiile patronale reprezentative la nivel national, la data de 15 august 2015, erau:

  • Uniunea Generală a Industriaşilor din România         www.ugir.ro
  • Consiliul Naţional al Patronilor din România             www.cnpr.ro
  • Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România   www.cnipmmr.ro
  • Patronatul Național Român
  • Confederaţia Patronală "Concordia"           www.confederatia-concordia.ro      

 

Instituțiile de dialog social la nivel national și teritorial sunt:

 

1. Principala instituție de dialog social la nivel național este Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organism consultativ la nivel naţional al partenerilor sociali, înființat cu scopul de a promova bunele practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai înalt nivel. Este constituit din preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel national, reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin decizie a primului-ministru, cel puţin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum şi din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali, reprezentantul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi membrii conveniţi cu partenerii sociali.

 

Principale atribuţii ale Consiliului Naţional Tripartit sunt:

  • asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat în plată;
  • dezbaterea şi analiza proiectelor de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental; elaborarea şi susţinerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor şi standardelor în domeniul dialogului social;
  • soluţionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială şi economică; negocierea şi încheierea acordurilor şi pactelor sociale, precum şi a altor înţelegeri la nivel naţional şi monitorizarea aplicării acestora;
  • analizarea şi, după caz, aprobarea solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate.

 

2. Comisiile de dialog social la nivelul administraţiei publice centrale şi la nivel teritorial sunt constituite în cadrul ministerelor şi al altor instituţii publice, precum şi la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti. Ele sunt formate din reprezentanţii administraţiei publice centrale sau locale, reprezentanţii organizaţiilor patronale şi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional.

 

Comisiile de dialog social au caracter consultativ şi activitatea lor vizează, în special, următoarele:

  • asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace şi stabilitate socială;
  • consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social;
  • alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice centrale sau din judeţe şi municipiul Bucureşti asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

 

3. Comitetele sectoriale sunt constituite în baza Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Spre deosebire de Comitetele sectoriale europene, în România ele sunt instituţii de dialog social de utilitate publică, cu personalitate juridică, constituite prin acordul de asociere a cel puţin două organizaţii, una patronală şi una sindicală, de tip federativ şi reprezentative la nivelul aceleiaşi ramuri de activitate, cu scopul de a dezvolta, actualiza şi valida calificările la nivelul sectoarelor de activitate. Mai multe detalii…

 

Art. 4`11 din Legea nr. 268 din 7 iulie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, prevede că principalele atribuţii ale comitetelor sectoriale sunt:

a) participă la elaborarea strategiilor naţionale şi sectoriale în domeniul formării profesionale;

b) participă la dezvoltarea cadrului normativ privind formarea, evaluarea şi certificarea competenţelor;

c) susţin promovarea sistemului de formare şi evaluare pe bază de competenţe;

d) participă la dezvoltarea şi actualizarea, sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări, a calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte;

e) validează calificările şi standardele asociate calificărilor, cu excepţia celor dobândite prin învăţământul superior;

f) recomandă specialişti pe domenii ocupaţionale pentru realizarea analizei ocupaţionale, pentru definirea competenţelor şi calificărilor şi pentru elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale, pentru verificarea şi validarea standardelor de pregătire profesională, precum şi pentru evaluarea şi certificarea pe bază de standarde şi avizează lucrările efectuate de aceştia;

g) încurajează şi stimulează participarea organizaţiilor şi persoanelor la formarea profesională continuă şi la învăţământul profesional şi tehnic;

h) colaborează, în scopul realizării obiectului lor de activitate, cu ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţi administrative autonome, cu organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale, cu furnizorii de formare profesională şi cu alte instituţii publice;

i) oferă partenerilor sociali consultanţă în domeniul ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă;

j) realizează analize ocupaţionale şi studii cu privire la cererea de forţă de muncă pentru ramura reprezentată;

k) acordă aviz consultativ solicitanţilor în vederea actualizării Clasificării ocupaţiilor din România;

l) propun furnizorilor de formare profesională calificările şi competenţele asociate acestora, precum şi corelarea calificărilor cu ocupaţiile care pot fi practicate;

m) stabilesc prin statutul propriu alte activităţi în interesul ramurii de activitate pe care o reprezintă.

 

Acolo unde angajatorul este un minister, pentru înfiinţarea unui comitet sectorial este necesar acordul de asociere a cel puţin unei organizaţii sindicale reprezentative la nivel de ramură şi a ministerului, respectiv a autorităţii de reglementare care are rolul de angajator.

 

Din componenţa comitetului sectorial mai pot face parte şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din ramura de activitate respectivă.

 

4. Partenerii sociali participă - cu drept consultativ sau decizional la - elaborarea şi/sau implementarea politicilor sociale, fiind reprezentate în Consilii de administratie la nivelul instituțiilor administrate tripartit de către partenerii sociali: Casa Naționala pentru Asigurări de Sănătate, Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocupare Forței de Muncă,

Autoritatea națională pentru Calificări. Mai multe detalii…

 

I. Confederațiile sindicale și patronale fac parte din Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv al Caselor Județene de Asigurări de Sănătate. La nivel național, confederațiile sindicale și patronale desemnează câte un singur reprezentant în Consilul de administrație, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății, Președinției României și al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice. Consiliul de Administraţie al Casei Județene de Asigurări de Sănătate este alcatuit din 11 membri, numiți după cum urmează:

a)       unul de către Consiliul Județean;

b)       unul de către prefect, la propunerea Autorității de Sănătate Publică Județeană;

c)       3 de către confederațiile patronale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens;

d)       3 de către confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens;

e)       2 de către Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice;

f)        președintele, care este directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate.

 

II. Reprezentanții partenerilor sociali fac parte din conducerea Casei Naționale/Județene de Pensii Publice. În conformitate cu HG nr. 118/2012 privind aprobarea Statutului Casei Naţionale de Pensii Publice, consiliului de administraţie este format din 22 de membri, reprezentanţi ai Guvernului, ai caselor de pensii sectoriale, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:

  • 5 reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de ministrul muncii, familiei şi protecţiei
  • sociale;
  • 3 reprezentanţi ai caselor de pensii sectoriale, desemnaţi de conducătorii instituţiilor
  • publice prevăzute la art. 132 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
  • publice, cu modificările şi completările ulterioare;
  • 5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la
  • nivel naţional;
  • 5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la
  • nivel naţional;
  • 4 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.

 

Consiliul tripartit al Casei Naționale de Pensii Publice este alcătuit, potrivit legii, din 9 membri, dintre care:

 a) preşedintele CNPP şi directorul general, care sunt membri de drept;

 b) un reprezentant al ANAF, desemnat de Ministerul Finanţelor Publice;

 c) 3 reprezentanţi ai salariaţilor, desemnaţi, prin consens, de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel national.

 d) 3 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi, prin consens, de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional.

Atribuțiile consiliului de administrație și al consiliului tripartit sunt stabilite prin Statutul CNPP.

 

III. Conform Legii nr. 346/2002, republicată, Casa Națională de Pensii Private (CNPP) administrează, gestionează, coordonează și controlează și întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Conducerea activității de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale este asigurată de președintele CNPP și de un consiliu tripartit. Consiliul tripartit este format din 9 membri:

a) 3 reprezentanți ai Guvernului, dintre care președintele CNPP și directorul general sunt membri de drept, iar al treilea, un reprezentant al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, desemnat de Ministerul Finanțelor Publice;

b) 3 reprezentanți ai salariaților, desemnați prin consens de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național;

c) 3 reprezentanți ai patronilor, desemnați prin consens de confederațiile patronale reprezentative la nivel național.

            La nivelul caselor teritoriale de pensii, pentru activitatea de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se constituie consilii tripartite consultative. Componența, atribuțiile, organizarea și funcționarea consiliilor tripartite consultative se stabilesc prin Statutul CNPP.

 

IV. Agenţia Naţională de Ocupare a Forței de Muncă este condusă de un consiliu de administraţie, care este constituit şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 202/2006, republicată. Consiliul de administraţie este alcătuit din 15 membri, reprezentanţi ai Guvernului, precum şi ai confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, după cum urmează:

    a) 5 membri reprezentanţi ai Guvernului, numiţi prin decizie a primului-ministru;

    b) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;

c) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional.

 

V. Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) este constituită în baza HG nr. 556/2011 și are misiunea de a  asigura cadrul general pentru realizarea formării profesionale continue şi dezvoltarea de calificări necesare susţinerii unei resurse umane naţionale competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea actuală şi într-o comunitate a cunoaşterii.

 

La nivelul A.N.C. funcţionează Consiliul Autorității Naționale pentru Calificări (CANC), organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care sprijină şi asistă A.N.C. în stabilirea strategiilor naţionale şi a planurilor de acţiuni pentru dezvoltarea Cadrului naţional al calificărilor şi a formării profesionale a adulţilor. În conformitate cu Ordinul Ministrului Educației și Cercetării Științifice nr. 5205/2014, Consiliul este format din 4 reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării Științifice, 2 reprezentanți ai Ministerului Muncii, câte un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătații, Ministerului Transporturilor, Ministerului Agriculturii, 1 reprezentant al ARACIP, 1 reprezentant al ARACIS, 1 reprezentant al studenților (UNSR), 1 ale asociaţiilor profesionale (Consilul Național al Rectorilor), 1 reprezentant al patronatelor (CNIPMMR), 1 reprezentant al patronatelor (BNS) și 12 reprezentanți ai comitetelor sectoriale.

 

Este important de menționat că, la numirea reprezentanților comitetelor sectoriale nu s-a avut în vedere respectarea parității între partenerii sociali.

 

Trebuie accentuat însă faptul că structurile naționale de dialog social sunt doar consultative, deseori sunt nefuncționale (cum este cazul Consiliului Economic și Social), nu au fost convocate sau …..

Sectiuni:

Legislatie și reglementări
Actori și instituții
Organisme tripartite
Dialogul social intersectorial
Dialog social la nivel de întreprindere
Acorduri sociale, fonduri paritare