English versionEN
Dialogul civic la nivel național

Dialogul civic la nivel național

Care sunt instituțiile de dialog civic?

 

Dialogul civic a fost instituționalizat prin transformarea Consiliului Economic și Social din organism de dialog social în organism de dialog civic. Prin adoptarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social acesta a devenit, dintr-o structură tripartită de dialog social la nivel national (formată din reprezentanți ai confederațiilor sindicale și patronale și ai guvernului), o structură de dialog civic (între reprezentanţii societăţii civile), similară Comitetului Economic şi Social European. Astfel, organizaţiile societăţii civile organizate participă, alături de partenerii sociali (sindicate și patronate), la procesul de consultare în cadrul CES.

 

Ce este Consiliul Economic și Social?

 

Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. CES este organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului României în domeniile de specialitate stabilite prin lege (Legea nr. 248/2013).

 

Cine face parte din Consiliul Economic și Social?

Conform art. 11 din Legea nr. 248/2013, modificată prin Legea nr. 222/2015, CES este constituit din 45 de membri, desemnați după cum urmează:

  • 15 membri numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național, constituind partea patronală;
  • 15 membri numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, constituind partea sindicală;
  • 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societăţii civile, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Reprezentanţii societăţii civile vor fi propuşi, conform modelului Comitetului Economic şi Social European, din următoarele structuri ale societăţii civile: organizaţii ale drepturilor omului, inclusiv ale drepturilor femeilor, tineretului şi copiilor; organizaţii centre de resurse; organizaţii din domeniul sănătăţii şi ale persoanelor cu dizabilităţi; organizaţii pentru servicii sociale şi eradicarea sărăciei; organizaţii de mediu şi probleme legate de mediul rural; asociaţii academice, profesionale, pentru protecţia consumatorului; organizaţii ale economiei sociale; organizaţii cooperatiste ale profesiunilor liberale; organizaţii ale agricultorilor; organizaţii ale pensionarilor; organizaţiile comunităţilor locale şi alte organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social.

 

Aceasta înseamnă că legea promovează un tratament diferențiat între sindicate și patronate, pe de o parte, și organizațiile societății civile, pe de altă parte. În timp ce sindicatelor și patronatelor li se recunoaște dreptul de a-și desemna reprezentanții în Consiliul Economic și Social din rândul organizațiilor reprezentative la nivel național, legea prevede o procedură administrativă, de numire a reprezentaților societății civile, de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Mai multe detalii….

 

În iulie 2013, prin Decizia nr. 340/2013 a prim-ministrului au fost numiți reprezentanţii societăţii civile în cadrul Consiliului Economic şi Social:

1.         Sevastiţa Grigorescu   - Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti UCECOM

2.         Costel Stanciu - Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor - APC

3.         Adrian Diţă - Fundaţia pentru SMURD

4.         Cătălin Zamfir - Academia Română

5.         Dragoş Nicolae Drăghinescu  - Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli din România

6.         Preda Nedelcu - Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice - CNPV

7.         Ioan Cindrea - Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România UNCJR

8.         Ion Anghel - Uniunea Profesiilor Liberale din România - UPLR

9.         Marius Marinescu - Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului

10.       Ruba Sergiu Radu - Asociaţia Nevăzătorilor din România

11.       Gabriela Szabo - Federaţia Culturală Delta - FCD

12.       Ionuţ Sibian - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile - FDSC

13.       Mihaela Iulia Guna - Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar FNAP - IP

14.       Dana Cavaleru - HR Management Club

15.       Loredana Urzică -  Uniunea Studenţilor din România - USR

 

Până în august 2015, reprezentanții societății civile nu au fost validați de plenul CES și nu au participat la activitățile acestuia.

 

Care sunt domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social?

 

Conform legii, domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social sunt:

a) politicile economice;

b) politicile financiare şi fiscale;

c) relaţiile de muncă, protecţia socială, politicile salariale şi egalitatea de şanse şi de tratament;

d) agricultură, dezvoltare rurală, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă;

e) protecţia consumatorului şi concurenţă loială;

f) cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente;

g) drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;

h) politicile în domeniul sănătăţii;

i) politicile în domeniul educaţiei, tineretului, cercetării, culturii şi sportului.

 

CES se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică ori de organizațiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel național, precum și de reprezentanții societății civile asupra unor stări de fapt, evoluții ori evenimente economico-sociale de interes național, caz în care va emite puncte de vedere și recomandări pe care le comunică autorităților, instituțiilor sau organizațiilor patronale, sindicale sau ale societății civile cu atribuții, competențe sau interese în domeniu.

 

Care sunt atribuțiile Consiliului Economic și Social?

 

Consiliul Economic și Social exercită următoarele atribuții:

a) avizează proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute mai sus, inițiate de Guvern, precum și propunerile legislative ale deputaților și senatorilor invitând inițiatorii la dezbaterea actelor normative;

b) elaborează, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din propria inițiativă, analize și studii privind realitățile economice și sociale;

c) semnalează Guvernului sau Parlamentului apariția unor fenomene economice și sociale care impun elaborarea unor noi acte normative.